A mai trecut un an, pe care l-am simțit ca pe o adiere și, deodată, m-am trezit că a venit din nou ziua mea. Numai că de data asta, am ales să o petrec departe de „ochii curioșilor”, astfel că mi-am făcut bocceluța și am plecat într-un loc magnific, despre care o să vă povestesc în articolul următor. Trebuie, totuși să vă spun că ziua mea a adus două mari schimbări pentru care nu am crezut că sunt pregătită.
Prima schimbare este un nou membru al familiei, un pisoi British Shorthair, pentru care mi-am stors creierii o noapte întreagă să îi aleg un nume.
Și după ce l-am strigat în fel și chip, am primit un adorabil „miau” pentru Oscar del Purr și așa i-a rămas numele. E pufos, impertinent și toarce non-stop. Și la câtă adorabilitate posedă, presimt că voi reveni cu o mulțime de povești pentru voi.
A doua schimbare a fost una de look, cu foarte mult ajutor din partea Anei de la Marana Studio. Astfel că ieri mi-am petrecut aproape toată ziua la studio, cu cafea, gofre și povești, în timp ce Ana lucra din greu la schimbare.
Ce mi-a atras atenția la Ana a fost faptul că pentru ea make-up-ul este doar o evidențiere a trăsăturilor și întotdeauna se potrivește cu personalitatea, outfit-ul și coafura clientei.
Când am ajuns la ea, coafură nu mai aveam, pentru că părul meu are un talent deosebit de a se încurca pe timp de toamnă. Și oricât l-aș pieptăna și aranja, tot cum vrea el stă. Doar e toamnă. O avea și el astenie, ca tot omul.
Marana mi-a făcut un machiaj de seară și mi-a aranjat părul, cu o răbdare de fier. Mai exact, numai aranjarea părului a durat 2 ore, care pentru mine înseamnă de cel puțin 20 de ori mai mult decât aș avea răbdare să stau eu să mi-l aranjez.
Mărturisesc că am tot tras cu ochiul spre oglindă, dar chiar și așa, nu mă așteptam la rezultatul final. Și, ca să sărbătorim cum se cuvine, m-am măimuțărit în oglindă și într-o wannabe-ședință foto cu ”supertelefonul” meu.
Machiajul de seară, ajutat puțin și de coafură, pălărie și de faptul că era și seara de Halloween au fost, cu siguranță, mult peste așteptările mele. Iar dincolo de noul meu look, am descoperit un om frumos, chiar și dincolo de cuvinte. Iată de ce:
Astfel, dacă treceți vreodată pe lângă Foișorul de Foc, trageți o fugă pe bulevardul Ferdinand nr.49 și încercați pe pielea voastră povestea din articolul de astăzi.
Până atunci vă las cu un close-up al machiajului și, sper eu, cu un zâmbet. Și, înainte să mă certați pentru poze, vă reamintesc că al meu telefon are constant tulburări de comportament.
