2019 in review

Am trecut anul acesta de la agonie la extaz. De mai multe ori. Și-am supraviețuit. Cumva. Și-mi dau seama că Dumnezeu nu-ți dă mai mult decât poți duce, dar și că unele răni nu se închid vreodată. Că timpul nu este întotdeauna pansament al uitării și că dragostea adevărată, profundă, rotundă, e un reminder mai feroce decât orice umbră s-ar putea așterne peste memorie.

Anul acesta am călătorit într-un loc în care, cumva, m-am simțit acasă. Un loc contrastant, cu miresme orientale și cu adieri de life goals.

M-am căsătorit apoi civil, în cea în care am crezut că este cea mai emoționantă zi din viața mea. Eu, cea care lătra cu îndârjire că nu crede în nunți, m-am trezit tremurând de emoție și dragoste, alături de cel de-al doilea om magic pe care l-am cunoscut în viața mea.

L-am îngropat apoi pe primul om magic pe care l-am cunoscut, nanu, al doilea meu tată, la doar o săptămână după ce destinul a anunțat solemn că are cancer. L-am pierdut și uit asta constant. Căci pentru mine va fi mereu acolo, în Cernu, în casă copilăriei mele, în care am rostit prima oară iubirea, curiozitatea și speranțele.

L-am îngropat, pentru ca a doua zi după să aflu că tata are cancer. Am trăit atunci din nou frica de a pierde, doar că furia combinată cu teamă au scos din mine o putere pe care nu am știut că o am. Pe el l-am salvat. S-a vindecat și am pornit mai departe.

M-am căsătorit religios, în cea în care a fost cu adevărat cea mai emoționantă zi din viața mea. Pentru că n-am trăit nicicând bucurie mai mare. Și nici emoție. Nicicând n-am tremurat de dragoste mai profund. Și nicicând n-am simțit timpul zburând mai repede. Am păstrat însă privirile pline de iubire din clipa în care am rostit cel mai frumos „Da” din viețile noastre.

Și ne-am întors apoi în locul pe care l-am descoperit la începutul anului, pentru că aveam nevoie să ne simțim din nou acasă.

2019 a fost un an al emoțiilor de toate felurile, care mi-au arătat că mai sunt multe de trăit, de învățat, de descoperit.

Sper, totuși, ca 2020 să fie și mai de treabă. Mult mai de treabă.

ElenaFilip

ElenaFilip

Elena Filip

Lasă un răspuns