Există pe Facebook sute de păreri, care mai de care mai colorate, despre întâmplarea care i-a avut ca protagoniști pe Oana Zamfir și pe Marian Munteanu, la Digi 24. Și tot văd „experți” care o fac albie de porci și militează pentru excluderea ei, de parcă au inventat ei jurnalismul TV.
N-am prea mulți ani de presă, dar toți sunt trăiți în televiziune. Din 2007, mai exact. Și am dat live-uri, și am făcut plasme, și am scris bete. Dar stați așa… comentatorii experți habar n-au despre ce vorbesc, nu-i așa?! Pentru că nu au lucrat nici măcar o secundă din viețile lor pline de venin în televiziune.
Aud de ani de zile și despre „fufele” de la sport și de la meteo. Păi, măi băieți, voi știți cam cât de greu este să citești de pe prompter?! Bineînțeles că nu. Să stai în poziție de drepți, cu un ecran în spate, spre care indici din când în când, în timp ce citești de pe un prompter pe care îți încape un cuvânt și jumătate dintr-o știre scrisă de altcineva. Pentru că, surpriză: prezentatoarele nu își scriu singure știrile! Există un editor care se ocupă de treaba asta. Și mai mănâncă o literă, mai uită o virgulă, mai stâlcește un cuvânt. E și el om. Dar cine apare peste tot ca fiind bătută în cap?!
Care-i faza cu breaking news-ul?
Am văzut inclusiv jurnaliști de presă scrisă aruncând cu indignări și cu lecții despre cum trebuie să fie el, jurnalistul, documentat. Și mai am o surpriză: breaking news înseamnă că se întâmplă atunci. În momentul ăla. Adică nu mai zici din știrile tale obișnuite, pentru care (poate) te-ai documentat. Îți apare o situație nouă și, până primești vreo informație din redacție, te descurci. Succes!
„Dumneavoastră erați în piața Universității în momentul în care au ajuns minerii acolo?!”. Aceasta a fost inițial întrebarea. Poate a ajuns înainte. Poate a ajuns cinci minute după. Voi știți exact momentul când a ajuns Marian Munteanu în Piața Universității?! Fără să căutați pe Google, mă refer. Câți dintre oamenii născuți după ’89 știu cine este (cu tot respectul) acest domn?
Aud comparații cu Nadia Comăneci, cu Hagi. Păi oare domnul Munteanu a avut parte de aceeași mediatizare?! Păi l-am văzut eu la televizor în fiecare zi?! Nu spun că nu merita, dar nu a fost mediatizat. Și punct.
Mi-ar plăcea să nu mai fim plini de ură și venin. Mi-ar plăcea să nu mai crucificăm un om pentru orice greșeală. Mi-ar plăcea să o cunoașteți pe Oana. E un om bun.
Si, poate cel mai important aspect, Marian Munteanu CHIAR NU ERA in Piata Universitatii (adica pe peluza din fata Nationalului) pe 14 iunie 1990, cand au ajuns minerii in Piata, trimisi. Era in subsolul Facultatii de Litere, potrivit reportajului difuzat CHIAR de DIGI24. Un amanunt care, poate, Oanei i-a scapat. Dar asta nu inseamna ca intrebarea ei nu a fost pertinenta. Deci despre ce „gafa” vorbim?
In plus, Oana chiar este un om muncitor si constiincios, care se documenteaza temeinic inainte sa intre in emisie. Stia si cine este Marian Munteanu si cat a avut de tras in acele zile negre din 1990. Iar „Gala Premiilor Oscar” pe care Oana a realizat-o la Digi24 – impecabila! De asemenea, „24 Intr-o Ora” – emisiune de sinteza cu subiecte grele si invitati si mai „grei” – impecabila! 4 ani in care a muncit enorm, in care a invatat si a evoluat ireprosabil.
Imi pare rau sa o spun, dar Digi24 isi cam taie singur craca de sub picioare. Digi24 crescut pe spatele unor oameni ca Oana, nu invers. Si cand tu alegi sa iti arunci unul dintre oamenii din prima linie „la gunoi” (pe internet), nu faci altceva decat sa iti arunci propria imagine la gunoi.
Era un moment bun ca „Televizorul HD” sa isi mai spele din pacatele trecutului (petrecerea cu stripper-i din redactie, plecarea lui Cristian Citre sau a Valeriei Dorneanu – „indexate” toate si de reportervirtual si de paginademedia) si sa fie de partea Oanei. Mai ales ca, repet, gafa nu mi se pare ca a fost chiar gafa.
Sau poate ar trebui sa ne amintim cum declaratiile facute in direct, la „Jurnalul De Seara”, de Ioan Rus, fost Ministru al Transporturilor, au fost IGNORATE de redactia Digi24 pana a doua zi la pranz. Noroc cu colegii de la o alta televiziune care le-au atras atentia ca ce i-a spus ministrul Rus „in direct” domnului Prelipceanu ii jigneste crunt pe romanii care lucreaza in strainatate.
Sa mai vorbim despre modul elegant in care domnul Marian Munteanu putea sa raspunda? Cu tot respectul pentru toti cei care au trait acele experiente crunte, tragice, marcante, dar poate domnul Munteanu nu isi prea mai aminteste nici dumnealui unde era pe 14 iunie 1990. Pentru ca doar asa se explica de ce a ales sa rada si sa fie ironic in loc sa raspunda ca un domn sau ca un erou.
Despre veninul si mizeriile scrise in online de „oameni fara de greseala si pata” care nu o cunosc si nu au habar de meseria asta (dar ale caror frustari se pot citi cu ochiul liber printre randurile comentariilor pe care le posteaza) nici nu vreau sa ma obosesc sa scriu.
S-o rastignim, asadar, pe Oana si sa-i dam foc! De preferat in subsolul Facultatii de Litere… Istoria ii va fi recunoscatoare. Parerea mea.
Si, poate cel mai important aspect, Marian Munteanu CHIAR NU ERA in Piata Universitatii (adica pe peluza din fata Nationalului) pe 14 iunie 1990, cand au ajuns minerii in Piata, trimisi acolo de Ion Iliescu. Era in subsolul Facultatii de Litere, potrivit reportajului difuzat CHIAR de DIGI24.
Un amanunt care, poate, Oanei i-a scapat. Dar asta nu inseamna ca intrebarea ei nu a fost pertinenta. Deci despre ce “gafa” vorbim?
In plus, Oana chiar este un om muncitor si constiincios, care se documenteaza temeinic inainte sa intre in emisie. Cu siguranta stia si cine este Marian Munteanu si cat a avut a suferit in acele zile negre din 1990 si dupa.
Iar “Gala Premiilor Oscar” pe care Oana a realizat-o la Digi24 – impecabila! De asemenea, “24 Intr-o Ora” – emisiune de sinteza cu subiecte grele si invitati si mai “grei” – impecabila! 4 ani in care a muncit enorm, in care a invatat si a evoluat ireprosabil.
Imi pare rau sa o spun, dar Digi24 isi cam taie singur craca de sub picioare. Digi24 crescut pe spatele unor oameni ca Oana, nu invers. Si cand tu alegi sa iti arunci unul dintre oamenii din prima linie “la gunoi” (pe internet), nu faci altceva decat sa iti arunci propria imagine la gunoi.
Era un moment bun ca “Televizorul HD” sa isi mai spele din pacatele trecutului (petrecerea cu stripper-i din redactie, plecarea lui Cristian Citre sau a Valeriei Dorneanu – “indexate” toate si de reportervirtual si de paginademedia) si sa fie de partea Oanei. Mai ales ca, repet, gafa nu mi se pare ca a fost chiar gafa.
Sau poate ar trebui sa ne amintim cum declaratiile facute in direct, la “Jurnalul De Seara”, de Ioan Rus, fost Ministru al Transporturilor, au fost IGNORATE de redactia Digi24 pana a doua zi la pranz. Noroc cu colegii de la o alta televiziune care le-au atras atentia ca ce i-a spus ministrul Rus “in direct” domnului Prelipceanu ii jigneste crunt pe romanii care lucreaza in strainatate.
Sa mai vorbim despre modul elegant in care domnul Marian Munteanu putea sa raspunda? Cu tot respectul pentru toti cei care au trait acele zile crunte, tragice, marcante si au avut de suferit de pe ruma lor, dar poate domnul Munteanu nu isi prea mai aminteste nici dumnealui unde era pe 14 iunie 1990. Sau poate i-a fost rusine sa recunoasca in direct ca nu se afla in „primul rand” ci ascuns intr-un beci. Pentru ca doar asa se explica de ce a ales sa rada si sa fie ironic, in loc sa raspunda ca un domn sau ca un erou. Dar, pana la urma, cine sunt eu sa judec?
Cat despre veninul si mizeriile scrise in online de “oameni fara de greseala si pata” care nu o cunosc si nu au habar de meseria asta (dar ale caror frustari se pot citi cu ochiul liber printre randurile comentariilor pe care le posteaza) nici nu vreau sa ma obosesc sa scriu.
S-o rastignim, asadar, pe Oana si sa-i dam foc! De preferat in subsolul Facultatii de Litere… Istoria ii va fi recunoscatoare. Parerea mea.
„Mi-ar plăcea să nu mai fim plini de ură și venin. Mi-ar plăcea să nu mai crucificăm un om pentru orice greșeală. Mi-ar plăcea să o cunoașteți pe Oana. E un om bun.”
Mi-ar placea sa nu mai gasesc justificari ale prostiei, pe net. Ca asta. Chiar daca stii sa ii faci un outro ca la carte.
Defineste prostie 🙂
Domnule Victor, iata un exemplu de prostie: se scoate din contextul unui interviu de cateva minute o bucata (bucata potrivita), i se adauga un titlu cancanist gen „gafa anului in televiziune” si un text in care se spune ca prezentatoarea cu pricina nu stia cine e Marian Munteanu. Concluzie trasa (de par) in urma intrebarii „dumneavoastra, domnule Munteanu, erati in Piata Universitatii IN MOMENTUL IN CARE AU AJUNS MINERII ACOLO?”
Care e prostia? Ca toata lumea crede ideea indusa ca doamna e proasta si ajuns la televizor doar pentru ca e frumoasa si judeca! Nici macar nu mai vizioneaza clipul ala, asa scos din context cum e el. Ia de bun ce au scris altii si judeca si comenteaza ca e subiectul zilei, e cu sange pe pereti si e in trend sa ne dam cu parerea, sa aruncam cu noroi.
Iar cel mai GRAV este faptul ca judeca inclusiv colegi ai doamnei Zamfir, prezentatori, jurnalisti, asa-zisi profesionisti, deontologi…
Pai domnilor jurnalisti, cum ramane cu verificarea informatiei (din 3 surse, cum scrie la manual)? Ati vazut si auzit dumneavoastra intregul interviu, inainte de a va exprima un punct de vedere? Daca ascultand toata discutia reiese ca doamna Oana Zamfir de dapt stia cine este si ce a facut domnul Munteanu cu viata dumnealui?
Nu! Tot ce au facut SI dumnealor, marii jurnalisti ai presei romanesti, marii deontologi, a fost sa puna botul la un moment scos dintr-un context mai larg, sa-l ia ca atare fara sa verifice si sa ofere ei lectii de profesionism. Pe bune!? Daca tu jurnalist nu verifici, daca tu jurnalist nu iti dai seama ca ai picat in plasa celei mai simple retete de manipulare…cata incredere sa mai am eu un ceea ce spui tu? A, ti-ai dat seama cum sta treaba si tot ai aruncat cu noroi? Pai nu cu prezentatoarea inseamna ca ai o problema, ci cu institutia la care ea lucreaza, ceea ce e alta discutie.
Dar…un jurnalist trebuie sa stie! Ca sa stie trebuie mai intai sa afle iar ca sa afle trebuie sa puna intrebari. Chiar daca unele s-au mai pus. Trebuie intrebat acelasi lucru de o mie de ori pana primesti raspunsul. Doamna Oana Zamfir a intrebat! Cat de pertinenta si de potrivita era intrebarea? Foarte! Si au explicat asta niste oameni mult mai destepti decat mine. Unul dintre ei este Hari Bucur Marcu, expert in securitate. Va recomand blogul domniei sale.
Oricum, intamplarea nu a facut sa demonstreze inca o data, daca mai era nevoie, adevarata fata a mizeriei si sinistroseniei numite presa romaneasca.
Gafe au mai fost si vor mai fi. Sper ca cine le va face sa nu aiba parte de aceeasi „dreptate” din partea breslei de care s-a bucurat doamna Zamfir. O „dreptate” care a facut-o in schimb celebra. Toata lumea stie acum cine este Oana Zamfir.
Numai bine!