Vă spuneam că din Kavala am plecat spre Bulgaria și că am stat la o coadă infernală la vamă, la Makaza. După ce m-am căinat pe Facebook, așa cum i se cuvine oricărei călătoare aflată pe punctul de a-și ieși din fire, am aflat că toată lumea stă la coadă la această vamă.
Roadtrip. Zilele 15-16. Vacanță în Plovdiv
Și am depășit acest moment extrem de enervant, imediat ce am ajuns la destinație: în Plovdiv, al doilea mare oraş din Bulgaria, care va fi Capitală Culturală Europeană în 2019.
Important de știut despre Plovdiv este că Lonely Planet l-a listat pe locul șase în top 10 orașe de vizitat în 2015 și că este considerat cel mai vechi oraș locuit neîntrerupt din Europa, potrivit unui studiu publicat de Daily Telegraph. În plus, Plovdiv deține cel mai lung spațiu pietonal de pe vechiul nostru continent.
Cazare în Plovdiv
Ne-am cazat la hotel, plănuind să stăm o seară și apoi să ne continuăm drumul spre casă. Hotelul a fost o alegere genială (cu mici excepții despre care vă voi povesti mai jos), pentru că se află undeva în afara orașului, într-o pădure, cu un view superb spre canal.
Rupți de oboseală, am decis că vom mânca la restaurantul hotelului, despre care citisem câteva review-uri destul de contradictorii. Doar că noi am avut noroc. De Dimitar, chelnerul care ne-a servit la aproape toate mesele luate acolo, care a fost minunat. Ne-a servit foarte bine, ne-a recomandat lucruri de vizitat și foarte important: vorbea engleză extrem de bine.
Cina a fost una delicioasă, la un preț mai mult decât decent și cu un view de excepție. Dar mai presus de toate, cu o concluzie: trebuie să mai stăm o noapte aici.
Zis și făcut. M-am îndreptat spre recepție unde am cerut să mai stăm o noapte, de preferat în aceeași cameră. La hotel nu mai aveau acel tip de cameră, așa că recepționera ne-a recomandat să o luăm de pe booking, unde mai era una disponibilă. Până am ajuns înapoi la masă, hotărâtă să fac rezervarea, camera fusese dată. Așa că am rezervat o altă, o idee mai scumpă. După cină i-am explicat recepționerei că a doua zi vom lăsa bagajele făcute în cameră, vom preda cheia, iar când e gata totul vor trebui doar să mute bagajele în noua cameră. A confirmat și am plecat liniștiți la somn.
Aventuri de vacanță în Plovdiv
A doua zi, după micul-dejun, ne-am oprit la recepție să ne asigurăm că e totul ok cu mutatul nostru în altă cameră. Și aici a început distracția. La recepție erau alte recepționere. Logic. Recepționera 2 ne abordează și o întreb dacă se ocupă ea de situația cu bagajele. Mă privește cu ochii mari și goi, astfel că mă prind că nu știe despre ce vorbesc. Încep să-i explic: ne-am cazat pentru o noapte, ne-a plăcut, am mai luat o noapte de pe Booking. Recepționera 2 mă întrerupe: „Dar de ce ați luat de pe Booking și nu de la noi?”. Îi spun povestea de mai sus și menționez că a ei colegă de aseară ne-a zis că e ok să lăsăm bagajele în cameră, pentru că noua cameră va fi tot pe același etaj. Scrie pe o foaie numele meu și numărul camerei și ne garantează că e ok.
Am urcat în cameră, am făcut bagajele și am mers să predăm cheia. La recepție era acum doar Recepționera 1. Îi dau cartela de la cameră și îi spun că va găsi bagajele noastre în cameră. Ne privește cu ochii mari și goi, astfel că mă prind că nici ea nu știe despre ce vorbesc. Încep iar cu povestea: ne-am cazat pentru o noapte, ne-a plăcut, am mai luat o noapte de pe Booking. Mă întrerupe: „Dar de ce ați luat de pe Booking și nu de la noi?”. „De mere”, aș fi vrut să-i zic, dar deja nu mai aveam răbdare. Termin povestea și o rog să verifice, pentru că sigur are un bilet de la Recepționera 2. Spune că e ok, dăm să plecăm spre oraș și… începe partea 2 a distracției.
Receționera 1 ne oprește și ne spune că mai bine să aducem bagajele jos, pentru că nu știe ce cameră vom avea. Îi repet, fără succes, că va fi pe același etaj. Ne întoarcem în cameră și coborâm cu toate sarsanalele după noi. „Lăsați-le aici, la recepție”, spune ea. Lăsam bagajele jos. „Ba nu. Mai bine le punem într-un dulap”, se răzgândește. Luăm din nou bagajele, cu ajutorul unui angajat al hotelului și ne ducem spre dulap. Dulapul era plin. „Ba nu. Mai bine le punem în celălalt dulap”, intervine recepționera. Luăm iar bagajele și, cu voia Domnului, le lăsăm în dulapul nr. 2.
Situația mi s-a părut atât de penibilă încât nici măcar nu am putut să mă enervez. Așa că am plecat spre oraș, iar ce am descoperit acolo ne-a lăsat cu gura căscată. În primul rând, centrul vechi al orașului arată impecabil.
De vizitat în Plovdid
Se pune mare accent pe locurile pietonale, străzile sunt largi și aerisite și este deosebit de curat. Clădirile au o arhitectură minunată și (atenție!) sunt renovate. La modul că, dacă ești genul ăla căruia îi place să meargă prin centrul vechi al unui oraș și să îi cadă tencuială și cărămizi în cap, Plovdiv nu este pentru tine.
În Centrul Vechi sunt multe locuri de parcare pe lateralul străzii și o mulțime de parcări private păzite, unde prețul este de 2 leva/oră. Destul de convenabil, zic eu. Plus de asta, după ora 18, parcarea publică este gratuită.
În Centrul Vechi am vizitat Forumul Roman (The Ancient Stadium of Philippopolis), care a fost construit la începutul secolului al II-lea. Construcția are aproximativ 240 de metri lungime și putea găzdui pe vremea aceea 30.000 de spectatori. Spațiul care poate fi vizitat include o parte a pistei, zona semi-circulară a tribunei și un zid panoramic cu o machetă a construcției originale.
De aici am plecat să vizităm și cealaltă parte a centrului vechi și am descoperit aceleași străzi curate și îngrijite, cu clădiri frumoase și renovate.
Terase colorate, care te îmbiau la fiecare pas să te așezi și să te răsfeți cu o cafea sau cu un desert, oameni zâmbitori și amabili, ce mai! Plovdiv este cu adevărat o destinație spectaculoasă!
Am plecat apoi să facem o tură de oraș și să vedem dacă frumusețea orașului este găzduită doar de centru sau dacă se găsește și pe străduțele mai puțin populate de turiști. Și am găsit-o peste tot. Locuri cochete la tot pasul, de parcă Plovdiv nu a fost atins de nepăsare.
Cea mai interesantă descoperire în Plovdiv
După ce am admirat orașul, am plecat să vizităm ceea ce s-a dovedit a fi cea mai interesantă descoperire din Plovdiv: amfiteatrul, una dintre cele mai mari structuri romane din Balcani, construit pe timpul împăratului Traian (114 – 117).
Amfiteatrul a fost construit cu o capacitate de 6000 de spectatori și este folosit și astăzi pentru evenimente. De exemplu, fix când am vizitat noi, avea loc Festivalul Internațional de Folclor.
Ce-i drept, am ajuns cu 2 ore înainte de începere evenimentului, așa că ne-am butut bucura în voie de minunatul loc. Amfiteatrul a fost una dintre principalele clădiri din vechiul Philippopolis (orașul lui Filip – oh, the irony :P), aproape distrus în timpul invaziei lui Attila the Hun și redescoperit abia în 1972. A fost restaurat parțial în 1981, iar acum are o capacitate de 3500 de spectatori.
Vă spuneam că noi am ajuns cu două ore mai devreme, dar era clar că nu puteam rata evenimentul. Așa că am stat cuminți și am așteptat și, spre surprinderea noastră, locul s-a umplut rapid.
Am plecat cu puțin timp înainte de încheierea spectacolului, ne-am mai plimbat puțin pe străduțele pietruite ale orașului și am plecat spre hotel, unde ne aștepta Dimitar cu masa pusă. Dar nu înainte de a fotografia unde dintre clădirile în care mă și vedeam locuind.
Alte opțiuni de cazare în Plovdiv
Deși eu nu aș sta nici în ruptul capului la alt hotel în afara celui de care v-am povestit mai sus, iată și alte opțiuni de cazare:
Oprire în Veliko Târnovo
După încă o noapte în Plovdiv, am plecat spre casă, dar nu înainte de a face o oprire în Veliko Târnovo, unul dintre orașele mele preferate din Bulgaria.
Ne-am plimbat puțin și nu m-am putut abține să nu intru într-un magazin și să nu cumpăr câteva produse cu însemnul faimoșilor trandafiri bulgărești. Ce-i drept, a contat și faptul că eram pe străduța mea preferată din oraș.
Am băut apoi repede o cafea și am plecat spre București, suspinând. Pentru că deși vacanța noastră a fost destul de lungă, parcă aș mai fi rămas, aș mai fi vizitat, aș mai fi descoperit.
1 comment