Astăzi am participat la cel mai frumos protest din lume: cel al copiilor și al părinților, care au venit în Piața Victoriei pentru a apăra democrația și pentru a se asigura că vor avea un viitor mai bun.
Trecând peste dragostea mea pentru copii, vă spun că nu a existat om în Piața Victoriei care să nu fi lăcrimat măcar o dată. A fost cel mai emoționant, colorat și sincer protest, dintre toate cele care au fost vreodată.
M-am plimbat mult prin piață, am stat de vorbă cu jurnaliștii, cu părinții, cu copiii. Am aflat ce-i nemulțumește și care sunt poveștile lor. Și-apoi am trăit un moment care m-a lăsat fără cuvinte: o mamă, cu lacrimi șiroind, stătea alături de copii în fața Guvernului și se ruga pentru ceva ce ar putea părea natural: șansa de a trăi într-o țară democratică. Fără corupție, fără minciuni și fără infractori pe străzi.
Am plecat în marș din Piața Victoriei, alături de cei 17.000 de oameni. Mașinile claxonau și salutau de câte ori treceau pe lângă protestatari. Oamenii de pe trotuar își lăsau baltă planurile și se adăugau coloanei. Trecătorii care nu se puteau alătura aplaudau.
Am făcut o mulțime de poze. Iar cei mai drăguți protestatari se găsesc aici.
